Cu titlu general, din perspectiva dreptului concurentei, entitatea care exercita controlul si entitatile controlate de aceasta constituie o “unitate economica” (“single economic entity”/SEE).
CJUE a emis luna aceasta doua decizii, prin care aduce urmatoarele clarificari importante:
- Este reconfirmata raspunderea solidara in cadrul SEE si dreptul victimei unei fapte anticoncurentiale de a formula actiune in despagubire fie impotriva societatii-mama care a fost sanctionata pentru aceasta practica, fie impotriva filialei sale. Cu toate acestea, CJUE apreciaza ca o societate‑mama vizata de o actiune in repararea prejudiciului nu este legal citata la adresa filialei sale din statul membru in care a fost introdusa actiunea (Decizia din 11.07.2024 in Cauza C-632/22 Volvo v Transsaqui SL).
- Daca pentru incalcarea dreptului concurentei poate fi tinuta raspunzatoare oricare dintre entitatile care formeaza SEE, CJUE apreciza ca acest principiu nu se aplica in oglinda si in cazul unei cereri de reparare a prejudiciului rezultat dintr-o fapta anticoncurentiala, respectiv o astfel de cerere nu poate fi formulata de catre oricare dintre membrii SEE (Decizia din 04 iulie 2024 in Cauza C-425/22 Mol impotriva Mercedes-Benz).
Pentru mai multe detalii, prezentam mai jos un rezumat al celor doua decizii:
- Cauza C‑632/22 (Volvo impotriva Transsaqui SL)
Pe fond, speta are ca obiect actiunea in despagubire formulata in 2018 de Transsaqui Spania impotriva Volvo, pentru repararea prejudiciului suferit de aceasta ca urmare a cartelului camioanelor (la care a luat parte si Volvo) constatat prin decizia CE din 19 iulie 2016 (Case AT.39824 – Trucks), respectiv pentru recuperarea unui cost suplimentar evaluat la 24 420,69 euro pentru cele doua camioane achizitionate in 2008 de catre Transsaqui Spania de la Volvo Spania.
Avand in vedere ca Volvo Spania era detinuta 100 % de Volvo Suedia (societatea-mama) si prin urmare, acestea formeaza impreuna o SEE in sensul dreptului concurentei, Transsaqui a transmis citatia societatii-mama la sediul sucursalei sale din Spania pentru asigurarea unei cai de atac eficiente (garantata de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE). Instanta a admis cererea formulata de Transsaqui si a obligat Volvo la plata sumei de 24 420,69 euro, majorata cu dobanzile legale de la data achizitionarii camioanelor, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
Volvo a contestat aceasta decizie la Curtea Suprema din Spania, care a apreciat ca “ar fi paradoxal ca persoana prejudiciata de o incalcare a dreptului concurentei sa poata actiona impotriva unei filiale, iar aceasta sa poata fi condamnata pentru comportamentul societatii‑mama, dar filialei sa nu i se poata notifica citatia sau sa nu i se poata comunica actele judiciare care vizeaza in mod direct societatea‑mama cu care formeaza una si aceeasi intreprindere in sensul dreptului concurentei.” Cu toatea acestea, Curtea Suprema a acceptat sa suspende cauza si sa transmita CJUE intrebari preliminare legate de interpretarea art. 101 TFUE coroborat cu art. 47 si art. 53 din Carta drepturilor fundamentale a UE.
CJUE a concluzionat ca o societate‑mama vizata de o actiune in repararea prejudiciului cauzat printr‑o incalcare a dreptului concurentei nu este legal citata la adresa filialei sale domiciliate in statul membru in care a fost introdusa actiunea intrucat, printre altele, Curtea a interpretat deja art. 101 (1) in sensul ca victima unei practici anticoncurentiale a acestei intreprinderi are posibilitatea sa introduca o actiune in despagubire, fara deosebire, impotriva societatii‑mama care a fost sanctionata de Comisie printr‑o decizie pentru aceasta practica sau impotriva filialei sale, chiar daca aceasta din urma nu ar fi vizata de aceasta decizie (Sumal, Case‑882/19).
- Cauza C-425/22 (Mol impotriva Mercedes-Benz)
Mercedes‑Benz Group este o alta societate participanta, alaturi de Volvo, si de alte 14 companii, la cartelul camioanelor sanctionat in 2016. MOL Ungaria a formulat impotriva Mercedez Benz o actiune in plata de daune interese pentru costul suplimentar pe care filialele sale l-au platit pentru cele 71 de camioane cumparate sau luate in leasing de la Mercedes‑Benz Group pe durata cartelului.
MOL si‑a intemeiat actiunea pe notiunea de SEE, considerand ca sediul sau social, ca centru al intereselor economice si patrimoniale ale grupului sau de intreprinderi, este locul unde s‑a produs „fapta prejudiciabila”. MOL a sustinut ca, in masura in care incalcarea dreptului concurentei determina o raspundere solidara in cadrul SEE, ar trebui sa se impuna o aplicare in oglinda a aceluiasi principiu in cazul unei cereri in repararea prejudiciului ce rezulta dintr-o incalcare a dreptului concurentei care afecteaza un membru al SEE.
CJUE a retinut ca nu MOL platise preturile ridicate in mod artificial prin fapta anticoncurentiala, ci exclusiv filialele sale stabilite in alte state membre ale UE, care au fost, asadar, prejudiciate de denaturarea concurentei in discutie. In concluzie, Curtea a apreciat ca notiunea de „loc unde s‑a produs fapta prejudiciabila” nu acopera sediul social al societatii‑mama care introduce o actiune in repararea prejudiciilor suferite exclusiv de filialele sale ca urmare a comportamentului anticoncurential al unui tert, chiar daca se sustine ca aceasta societate‑mama si aceste filiale fac parte din aceeasi unitate economica.
